Sculat în zori Sfânt Dumnezeu
Şi neavînd ce face,
Şi-a modelat un clopoţel,
Mereu ca să-l trezească.
Deatunci îl zângăie mereu
În zori şi pe-nsărate
În zori şi pe-nsărate
Ce-i drept că sună când îi greu
De cele îndurate.
Un clopoţel sau mii ca el,
Ba chiar că stele-n ceruri,
Ba chiar că stele-n ceruri,
Ce fac un zgomot în eter,
Având în jur doar găuri.
Un clopoţel ce sună-n cor.
Ce viaţa o deşteaptă,
Ce viaţa o deşteaptă,
Ce veşnic cere ajutor,
Salvarea şi-o aşteaptă.
O Doamne, Sfint inventator
De clopoţei cu suflet,
De clopoţei cu suflet,
Ce tot le aduni ca-n abator
Iar ei se roagă-n vuet.
Te sună-n zori şi-n asfinţit,
Îţi cer a Ta iertare,
Îţi cer a Ta iertare,
Că-ci eşti un idol preasfinţit,
Cu biblică-ascultare.
Sunt clopoţel, unul din ei,
Ce zângănesc întruna,
Sunt agăţat la gât de miei,
Cerşind cu drag cununa...