Idioții...

A fi cretin sau idiot nu este mare treabă.
Că-ci fiecare dinte noi e afectat de-o boală.
Sau maladia e în noi, chiar dacă ni se pare
Că suntem apți și sănătoși, n-avînd purtări bizare.

De ce n-aș crede un cretin în lumea lui aparte,
Că-i bun la suflet, fericit, iar alții sunt de-o parte.
Cei ce-nconjoară lumea lui, nu sunt la fel ca dînsul,
Înseamnă că suntem bolnavi și el ne-aude plînsul?

Cum noi suntem tratați de el? Cum leacul ni-l propune?
Ce crede el cînd delirăm și faptele nu-s bune?
Ce face el atunci cînd noi, avînd furi-a-n suflet,
Strigăm, trîntim și aberăm departe de un cuget?

Să fi noi oare idioți, bolnavi mintal de suflet?
Iar ei să fie sănătoși și glasul lor de urlet
Să fie strigătul la cer de sănătate-o rugă
Pentru un om cu minte-n cap ce sufletu-și distruge...