Maestru al dublelor feţi...

Nu am mai întîlnit,

În lumea asta toată,

Un om cărunt la cap,

Dar sufletul în joacă.

Să vadă omul dublu,

Cu feţe diferite,

El ţine-n jurul său,

Chipuri făurite

Cu mîna tremurînd,

Atent arată faţa,

Aşa cum e reală

Şi nu e retuşată.

Noi toţi avem doar chipuri,

El vede sensul feţei,

Şi-ncearcă să-l prezinte,

Căci faţa poate minte.

Maestru este cel,

Ce dă totul pe faţă.

Nimic el nu ascunde,

El sufletul arată.

Sîntem noi rătăciţi,

În lumea asta toată,

Pe om doar îl primeşti,

Cum faţa şi-o arată…