Trezeşte-te Moldovă
Toţi îţi omoară fii, nu-ţi ştii chiar viitorul?
Ce te aşteaptă mîne?, O viaţă-nflăcărată?
Ori toată lumea ta, din ţară-i supărată?
Nu crede nimeni ţarii, din mica noastră ţară ,
S-au însurat cu dînsa? Tu eşti celibatară?
Că ei ce au în gînduri, acea or să facă,
L-această mică ţară fără să se gîndească,
S-au apucat de tronuri, se ţin ei chiar cu dinţii,
De Dumnezeu nu ştiu, ei şi-au uitat părinţii,
Nu cred că mama lor s-ar bucura de dînşii,
Atunci cînd îşi bat joc, aşa cum o fac laşii.
- Mă Ţară !, Tu eşti moartă, sau eşti o leşinată,
Că tot ne taci întruna, nu eşti abandonată,
Te rog să dai ripostă, la cei ce îţi omoară,
Poporul, care soarta o are aşa amară.
Trezeşte-te Moldovă
Că ride-o lume-ntreagă, că eşti numai de glume,
Dar noi nu prea ne rîdem, că suferim de veacuri,
Căci domnitorii noştri, în gînd au doar arginturi…
Trezeşte-te Moldovă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu