Totalul afișărilor de pagină

luni, 26 decembrie 2011

Bradul bunicii

În casa de pe uliţa vecină
Stă singură în casă o bătrînă
Ce bradu-mpodopeşte an de an
Şi-aşteaptă ca să vină vre-un golan.

Ca să-i deschidă uşa şi să strige:
- Bunico, vin afară, că iar ninge
Hai să gatim o babă de zăpadă
Ca şi vecinii noştri să o vadă.

Dar ani de zile nimeni nu mai vine
Nepoţii îs plecaţi în ţări străine
Copii de Crăciun numai o sună
Şi îi doresc o noapte şi-o zi bună.

Ea plînge şi tot pune sub braduţ
Cadouri, plicuri, dulciuri şi-un căluţ
Ca să-i aducă în ogradă pe cei dragi
Şi speră şi se roagă ea la magi

Că viaţa-i trece, şi braduţu-n casă
Are să fie cît ar să trăiască
Şi-ar să fie cu de toate-mpodobit
Şi sub braduţ cadoul e gătit,

Pentru copii şi pentru cei mai dragi
Nepoţi micuţi ce-s roşii pe obraji.
Dar lumînarea vieţii se termină
Şi crede ea, că totuşi ar să vină.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu