Mărturisirea unui bărbat...

Cu trenul într-o seară,

Am fost plecat din ţară,

Cu gîndul să mă-ntorc,

Dar n-am acest noroc.

Plecat pentru trei ani,

Ca să-mi cîstig doar bani,

Mi-am irosit iubirea,

Primit-am despărţirea.

N-am strîns mare avere,

Am grămădit durere,

Am prăpădit eu totul,

S-a stins în suflet focul.

Copiii lepădaţi,

Femeia-i pe urlaţi,

Şi gol-chistol în pungă,

Calea spre casă-i lungă.

Aş da toţi banii lumii,

M-aş bate şi cu pumnii,

Ca să întorc eu timpul

Acolo unde-i gîndul.

La casa bătrînească,

La maica din fereastră,

La pruncii mei micuţi,

La cei mai dragi şi scumpi.

Îmi rod şi-acuma cotul,

Că am schimbat norocul,

Şi cred că de-atuncea,

Îmi e greoaie crucea…